SUMAR
Bala
cer acoperit de nori
Duminică
1/-2°C
Luni
2/-0°C
Marți
4/-1°C
I. Poziție grafică
Comuna Bala este situată în arealul Podişului Mehedinţi, în partea de N-NE a judeţului Mehedinţi, în vecinătatea zonei de interferenţă cu Piemontul Getic (a se vedea Anexa nr. 1). Unitatea Administrativ Teritorială Bala are în componenţă 15 sate, între care şi satul Bala, dispuse , fie pe zona de platou a podişului, fie înşirate de-a lungul unor pâraie din bazinul hidrografic al râului Motru, prin urmare şi altitudinea variază, între 220 m (satul lupea) şi 602 m (satul Dâlma). Altitudinea în zona staţiunii Bala se situează între 240 – 300 m.
Din punct de vedere geologic, teritoriul administrativ al comunei Bala se află parţial în zona Domeniului Getic, reprezentat prin formaţiuni cristaline (micaşisturi, paragnaise, cuarţite), partea sud-estică este acoperită de formaţiuni sedimentare de depresiune de vârstă Neogen (marne, pietrişuri, calcare organogene, nisipuri – sarmaţian-badeniene şi argile, marne nisipoase, nisipuri, pietrişuri – ponţiene) , iar în extremitatea vestică, în zona Dâlma – Runcşor, apar formaţiuni ale Parautohtonului de Severin (marnocalcare, gresii, conglomerate). Structura geologică a zonei influenţează din punct de vedere hidrochimic apele subterane acumulate în depozitele neogene (Badenian), care apar la zi prin numeroase emergenţe naturale, pe suprafeţe de strat sau au fost deschise prin foraj
Faţă de reşedinţa de judeţ, municipiul Drobeta Tr. Severin, staţiunea Bala se află la 57 km (pe DC 44, DJ 671A, DJ 670, DN 67), faţă de oraşul Baia de Aramă, cel mai apropiat centru urban, este la 24 km (pe DC 44, DJ 761A, DJ 670), faţă de oraşul Motru, din judeţul Gorj, se situează la 28 km (pe DC 44, DJ 671A, DJ 670, DN 67), iar faţă de municipiul Târgu Jiu, distanţa pe cale rutieră este de 65 km (pe DC 44, DJ 761A, DJ 670, DN 670).
Accesibilitate:
Accesul în comuna Bala şi implicit în Staţiunea Bala se realizează astfel:
- rutier, dinspre importante centre urbane, prin intermediul unor drumuri de importanţă naţională sau judeţeană:
- dinspre Drobeta Tr. Severin, reşedinţa de judeţ , municipiu situat pe drumul european E 70, accesul se realizează pe drumul naţional DN 67 (Drobeta Severin/E 70 – Floreşti), apoi pe drumurile judeţene DJ 670 (Baia de Aramă – Floreşti/DN 67) şi DJ 671A (Bala – Bala de Sus – Rudina – Şovarna – llovăţ – Ciovârnăşani/DN 67) şi DC 44, până în satul Bala, respectiv „Staţiunea Bala”; distanţa de la reşedinţa de judeţ până în staţiune este de 57 km;
- dinspre Baia de Aramă, oraş situat pe DN 670, accesul se realizează pe drumurile judeţene DJ 670 (Baia de Aramă – Floreşti/DN 67) şi DJ 671A (Bala – Bala de Sus
– Rudina – Şovarna – llovăţ – Ciovârnăşani/DN 67), apoi 0,50 km pe DC 44; distanţa rutieră de la Baia de Aramă în „Staţiunea Bala” este de 24 km
- dinspre municipiul Târgu Jiu, important centru urban emiţător de turişti, accesul rutier se face DN 67 (Rm. Vâlcea – Târgu Jiu – Baia de Aramă – Motru – Drobeta Severin) până la Baia de Aramă, după care se urmează traseul amintit mai sus spre Bala; distanţa de la Târgu Jiu la Bala este de 65 km.
- Distanţa faţă de Bucureşti, capitala ţării, este de 352 km, pe ruta Bucureşti – Rm. Vâlcea – Târgu Jiu – Baia de Aramă şi de 337 km pe ruta Bucureşti – Piteşti – Craiova- Strehaia – Floreşti – Bala;
- feroviar, prin staţia de cale ferată Drobeta Tr. Severin, situată pe magistrala 900: Bucureşti – Craiova – Drobeta Severin – Timişoara – Stamora Moraviţa I respectiv Jimbolia – puncte de frontieră RO/SRB, respectiv RO/HU, parte a magistralei E (E1) (Bucureşti – Timişoara – Stamora Moraviţa/punct de frontieră-Belgrad), care face legătura cu importante capitale (Beograd, Zagreb, Ljubljana) sau oraşe europene; din staţia CFR Drobeta Tr. Severin există curse auto cu program fix, care asigură legătura spre staţiunea Bala.
Distanţa pe calea ferată, pe magistrala 900, faţă de Bucureşti, este de 341 km;
aerian: cel mai apropiat aeroport (110 km) care poate deservi „Staţiunea Bala” este Aeroportul Internaţional Craiova; este accesibil dinspre staţiune pe drumuri judeţene (DJ 671A, DJ 670) până la Floreşti, apoi pe drumul naţional DN 67A ((Floreşti – Strehaia) şi drumul european E70 (Strehaia – Filiaşi – Craiova). Aeroportul dispune de o infrastructură modernă, conform standardelor internaţionale şi operează pe curse interne şi internaţionale.
II. Hidrografia
Apele termominerale de la Bala au fost descoperite şi utilizate în cură balneară, prin amenajări rudimentare, încă de pe vremea romanilor, fapt atestat prin descoperirile arheologice din zonă.
Studiile geologice şi geofizice realizate în zonă au stabilit modul de formare a zăcământului de apă minerală. Suportul geologic care a contribuit la acumularea în orizontul acvifer a apelor minerale s-au dovedit a fi depozitele sarmaţiene (conglomerate), cu un grad de porozitate mare, dispuse transgresiv peste fundamentul cristalin şi acoperite de un orizont de marne ponţiene impermeabile, care au constituit un acoperiş impermeabil al formaţiunii sarmaţiene. Originea apelor minerale din Sarmaţian este rezultatul unui amestec între o componentă de adâncime, cu caracter termal (apă de zăcământ), cu o componentă de suprafaţă, o apă vadoasă (meteorică), infiltrată în zona de aflorare a unui orizont de pietrişuri, permeabile, atribuite tot vârstei sarmaţiene. Sursa termalităţii apelor de adâncime este pusă de specialişti pe seama existenţei unei anomalii geotermale în zonă (,,Anomalia geotermală Băile Herculane – Bâlteni”). Pentru circulaţia ascendentă a apelor minerale cu temperatură ridicată, calea de acces a constituit-o Falia Chicioara, o zonă de minimă rezistenţă hidraulică, pusă în evidenţă pe valea pârâului cu acelaşi nume. În zona conglomeratelor şi pietrişurilor sarmaţiene, cele două tipuri de ape se amestecă, formând un complex acvifer termomineral, care apar la zi prin emergenţe naturale, însoţite de emanaţii de H2S, sau aduse la zi prin foraje. Prin amestecul apelor termominerale cu marnele ponţiene şi resturile vegetale, într-o zonă de descărcare, a rezultat o zonă mlăştinoasă, cu un nămol mineral, cu caracter terapeutic.
Zăcământul hidromineral a fost pus în evidenţă iniţial prin câteva izvoare, în versanţii Văii Chicioara apoi prin foraje de cercetare şi de exploatare. Din punct de vedere hidrochimic apele
rezultate sunt oligominerale, sulfuroase, bicarbonatate, sadice, cu mineralizaţie totală de 0,529 – 0,713 g/l şi temperaturi de 26 – 32°C .
Sursele hidrominerale de la Bala au constituit obiect de studiu pentru numeroşi geologi şi medici balneologi care au contribuit la conturarea şi cunoaşterea zăcământului şi la punerea în valoare a calităţii lor terapeutice.
Situaţia surselor hidrominerale din comuna Bala, pentru anul 1986, la data omologării rezervelor geologice, este prezentată în tabelul următor.
Nr. crt. | Sursa | Localizare | Adâncime (m) | Debite (l/s) |
Tipul apei |
|
Mod de utilizare | |
1 |
Izvorul nr. 1 |
în malul V. Chicioara |
– |
0,04 l/s | apă slab sulfuroasă, oligominerală,temp. 29°C, mineralizare totală 190,54 mg/I |
captat în bazinul vechiu lui ştrand | ||
2
|
Izvorul nr. 2 |
în malul V. Chicioara |
– |
0,6 l/s | apă sulfuroasă , oligominerală, temp. 26,5°C, mineralizare totală 190,54 mg/I |
|
captat în bazinul vechiului ştrand | |
3 |
Izvorul nr. 3 (,,de ochi”) |
în malul V. Chicioara |
– |
0,15 l/s | apă sulfuroasă, oligominerală, hipotonă, temp. 13°C, mineralizare totală 683,0 mg/I, din care H2S=5,4 mg/I |
curge liber, captat rudimentar în buvetă | ||
4 | Izvoarele 4-7 | în malurile Văii Sudoame |
– |
– | idem, temperatura între 18 – 25 °C | curg liber, necaptate | ||
5 |
Forajul F1bis IBF (1967) | pe valea Chicioara, în· apropierea izvorului nr. 1, lângă fosta piscină |
147 |
1 l/s | apă sulfuroasă, oligominerală, temp. +25°C, mineralizare totală 556,6 mg/I, din care H2S=10,3 mg/I |
sonda debitează liber spre zona mlăştinoasă | ||
6 |
Forajul F1 IM Motru (1957) | la circa 100 m SE de F1 bis IBF, în curtea unui localnic |
138 |
6 l/s | apă sulfuroasă, oligominerală, temp. 30,4°C, mineralizare totală 517,5 mg/I, din care H2S=î 6,7 mg/I | în exploatare pentru cură internă, amenajată cu buvetă pentru băut | ||
7 |
Forajul F2 IMFBRM (1982) |
lângă Complexul Ceres (în curtea unui localnic) |
307,50 |
6 l/s | apă sulfuroasă, bicarbonatată, sadică, slab clorurată, hipotonă, temp.30°C, mineralizare totală 685,4 mg/I, din care H2S=25,1 mg/I | în exploatare, alimentează baza de t ratament a Hotelului Ceres (va fi înlocuită cu F2 Bala) | ||
9 |
Forajul F2 IM Motru (1981) |
lângă ştrand, la circa 7 m lateral de drumul de acces |
40 |
2 l/s | apă sulfuroasă , bicarbonatată,sadică, slab clorurată, temp. +31°C, mineralizare totală 509,3 mg/l, din care H2S=11,8 mg/I | coloană de sondă cu debit ştrangulat, alimentează bazinele în aer liber (ştrandul) | ||
III. Flora și fauna
Relieful, altitudinea, condiţiile climatice şi poziţia în teritoriu influenţează tipul de floră şi faună. Există şi o etajare a vegetaţiei pe trepte de altitudine, asociate cu fauna specifică.
Din analiza prezentată în PUG Bala, structura fondului funciar evidenţiază prezenţa unor elemente care favorizează activitatea balneoclimatică şi turistică a localităţii. Dintr-un total de 10.051 ha de teren (100 %) cât deţine UAT Bala, 89,19 % reprezintă:
- 486 ha – de pădure – 34,68 %
- ,2.884 ha – suprafeţe ocupate de păşuni şi fâneţe – 28,70 %
- 177 ha- ocupate de livezi – 1,76%
- 356 ha- teren arabil, ocupat cu culturi agricole -23,44%
Vegetatia forestieră este predominantă ca procent în UAT Bala, pădurile acoperind circa
35% din teritoriul administrativ, mai ales de-a lungul văilor. Pe lângă funcţia economică, pădurile au o importanţă turistică deosebită, prin peisajele create, prin rolul recreativ pe care îl pot dezvolta zonele forestiere, dar au şi un rol important în crearea microclimatului local, favorizând prezenţa unui aer curat, ozonificat, lipsit de praf sau alte impurităţi. Pădurile creează aerosoli benefici pentru sănătate, mai ales în lunile iunie-septembrie, când frunzişul pădurilor este matur, iar activitatea acestor imense generatoare de oxigen şi aerosoli este maximă. Predominante în zonă sunt pădurile de foioase în amestec: alcătuite predominant din fag, stejar, gorun, frasin, specii termofile (cerul, gârniţa), iar subordonat se întâlnesc teiul, salcâmul, plopul, mesteacănul; mai rar cresc pinul negru şi arbuşti termofili -liliac, cărpiniţă, mojdrean.
Păşunile şi fâneţele reprezintă circa 30% din suprafaţa UAT Bala, având rol peisagistic, iar livezile şi culturile agricole contribuie la tabloul pitoresc al zonei de luncă şi al dealurilor adiacente.
În zona staţiunii turistice au fost plantate pâlcuri de conifere (brad, tuia) sau merişor, ca specii ornamentale. Se remarcă în parcul din faţa complexului balnear ronduri de trandafiri, arbuşti ornamentali şi alte specii floristice, oferind turiştilor condiţii bune de odihnă şi relaxare.
Fauna reprezintă una dintre bogăţiile naturale ale zonei. Extinderea relativ mare a pădurilor constituie un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune variate şi bogate, importantă atât din punct de vedere cinegetic cât şi al constituirii biodiversităţii. Zestrea faunistică a Podişului Mehedinţi este reprezentată de: căprior, mistreţ, vulpe, iepure, pisica sălbatică, jder de copac, veveriţa, numeroase specii de păsări.
Natura protejată:
Pe teritoriul administrativ al comunei Bala au fost institute, prin diverse acte normative, arii protejate, care conservă elemente ale cadrului natural cu valoare deosebită (a se vedea Anexa nr. 6). Peste 95 % din teritoriul administrativ al comunei este inclus în aria de protecţie a acestor zone protejate de interes naţional şi comunitar.
Prin HG nr. 2151 din 2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, a fost declarat ca arie protejată de interes naţional şi Parcul Natural Geoparcul Platoul Mehedinţi, în suprafaţă totală de 106.000 ha, care include peste 95% din UAT Bala.
Prin Ordinul nr. 1964/2007 a fost instituit regimul de arie naturală protejată a Siturilor de Importanţă Comunitară de pe teritoriul României, un instrument al Uniunii Europene pentru protecţia şi conservarea unor habitate şi a unor specii de floră şi faună în ţările membre, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000. Pe Lista siturilor incluse în reţeaua Natura 2000 a fost inclus şi situl ROSC/0198 Platoul Mehedinţi, în suprafaţă de 53.594 ha, aflat pe teritoriul a trei judeţe: 2 localităţi din judeţul Caraş-Severin, o localitate din judeţul Gorj şi 12 din judeţul Mehedinţi, inclusiv comuna Bala (cu 3% din suprafaţă UAT). Situl protejează elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, geologic, hidrologic, speologic.
Existenţa unor arii cu regim de protecţie sau a unor monumente ale naturii, pe teritoriul comunei Bala, impune obligativitatea respectării regimului ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, în conformitate cu O.U.G. nr. 236/2000, aprobată şi modificată prin Legea 462/2001 – cu toate modificările ulterioare (OM 1198/2005, Legea 345/2006 şi O.U.G. 57/2007). Prin urmare, dezvoltarea turismului de sănătate în staţiune trebuie să aibă la bază principiile dezvoltării durabile, un lucru de altfel benefic pentru menţinerea calităţii factorilor naturali terapeutici şi a factorilor de mediu din zonă.
IV. Resursele de subsol
Apele minerale, puse în evidenţă prin izvoare naturale pe pârâul Chicioara, de o parte şi alta a văii, sunt legate de depozitele sedimentare neogene şi au apărut ca urmare a spălării unor minerale cu sulf (gipsuri) de către apele vadoase, infiltrate pe suprafeţele de aflorare a stratelor badeniene şi apele de tip zăcământ existente în subsolul zonei. Apele complexului acvifer sunt rezultatul amestecului unei componente termale, de adâncime, cu o componentă vadoasă, rece, infiltrată în zona de alimentare, suprapusă în mare parte peste zona de aflorare a depozitelor sarmaţiene, dezvoltate în vecinătatea faliei Chicioara (spre vest de aceasta). Falia Chicioara a constituit calea de acces de minimă rezistenţă hidraulică pentru circulaţia ascendentă a apelor minerale cu temperatură ridicată şi a emanaţiilor de hidrogen sulfurat, adică zona de descărcare naturală a acviferului din colectorul sarmaţian4 .
Din punct de vedere hidrochimic apele rezultate sunt oligominerale, sulfuroase, bicarbonatate, sadice, cu mineralizaţie totală de 0,529 – 0,713 g/1 şi au temperaturi de 26 – 32°C.
Apele minerale au fost deschise ulterior şi prin foraje, în perimetrul Bala, pentru dezvoltarea bazei de tratament din Complexul balnear.
Rezerva geologică omologată a apelor termominerale era în anul 2001 , la acordarea licenţei de exploatare, de 1.337 m3 I zi, încadrate la categoriile B (423 m3/zi) şi C1 (914 m3/zi).
V. Clima și bioclima
Comuna Bala are, datorită poziţiei geografice, în arealul Podişului Mehedinţi, un climat temperat continental, dar cu influenţe submediteraneene, prin urmare localitatea beneficiază de un climat de dealuri, blând, cu veri călduroase şi ierni blânde.
Temperatura medie anuală se situează în jurul valorii de 9,5°C; media lunii celei mai calde, iulie, este de 20°C, iar media lunii celei mai reci, ianuarie, de -2°C. Primele zile cu temperaturi de îngheţ pot să apară în a doua jumătate a lunii noiembrie, iar ultimele se înregistrează statistic la sfârşitul lunii martie, numărul mediu anual de zile cu îngheţ situându-se în intervalul 110-120.
Precipitațiile atomosferice însumează valori medii anuale de 800 – 1.000mm, fiind influenţate de circulaţia maselor de aer vestice, nord-vestice şi sud-vestice. Perioadele cele mai ploioase se înregistrează în intervalul aprilie-mai şi octombrie-noiembrie. Numărul mediu anual de zile cu precipitaţii este cuprins între 110 – 120, iar media zilelor cu strat de zăpadă în intervalul 75 – 90 zile. Prima zi cu ninsoare apare de obicei în prima decadă a lunii decembrie, iar ultima se înregistrează de regulă în prima decadă a lunii martie. Grosimea maximă a stratului de zăpadă atinge maximum în luna februarie şi depăşeşte frecvent 50 – 60 cm. În ultimii ani, în satele situate pe „podurile” Podişului Mehedinţi,cum sunt Runcşorul şi Dâlma, în lunile de iarnă s-au înregistrat grosimi ale stratului de zăpadă de circa 80 cm, troienind drumurile şi îngreunând accesul, dar care creează peisaje pitoreşti
Sezonul cald, în perioada mai – septembrie , este prielnic practicării tratamentului balnear, al drumeţiei montane, mai ales în intervalul august – septembrie, când cantitatea de precipitaţii este redusă şi nebulozitatea prezintă valori mai mici. Durata medie de strălucire a soarelui însumează annual circa 1.900 ore.
Vânturile predominante sunt cele dinspre V, NV, urmate de cele NE, dar au intensitate redusă datorită protecţiei asigurate de dealurile şi masivele montane înconjurătoare . Viteza maximă anuală este de 20 m/s. Specific localităţii Bala sunt brizele, care asigură un microclimat reconfortant, indicat pentru o staţiune turistică.
Nebulozitatea medie anuală are valoarea de 5,5 zecimi, numărul mediu anual de zile cu cer senin este cuprins între 60 – 80, iar numărul mediu anual de zile cu cer acoperit, între 100 – 120.
VI. Istoria
Primele urme ale unei activităţi balneare în localitatea Bala au fost descoperite ca urmare a unor săpături arheologice în zona băilor. Au fost găsite în situl arheologic monede romane şi resturile unor albii de lemn de stejar, dovadă că apele minerale şi băile erau cunoscute şi valorificate de pe vremea romanilor. Urme ale civilizaţiei romane au mai fost descoperite în satele componente Dâlma, Bala de Sus, o dovadă în plus pentru această ipoteză.
După anii 1900, zona şi implicit apele minerale au constituit temă de cercetare pentru numeroase studii geologice. Din anul 1960, apele minerale au reprezentat obiect de studiu (V. Dragoş: 1967 – 1970, I. Dumitrescu: 1968, Al. Gheorghe, C. Calotă: 1972); au fost analizate din punct de vedere hidro-chimic şi balneologic (dr. Elena Cociaşu – 1970, V. Ştef, P. Lungu, FI. Vulpe, Mariana Dacos – 1980), a fost făcut calculul de rezervă şi instituite perimetre de protecţie (geolog Gh. Popa, 1974).
În anul 1977 a fost dat în folosinţă Complexul balnear CERES cu Baza de tratament, un moment important în dezvoltarea localităţii şi a viitoarei staţiuni. Complexul cuprindea un hotel cu 208 locuri, un restaurant cu 270 locuri la mese, iar Baza de tratament era dotată cu amenajări şi instalaţii pentru:
–) hidroterapie: băi cu apă minerală la bazin interior şi la cadă
–) aerosoli cu apă minerală
–) electroterapie
–) kinetoterapie.
Au mai fost amenajate ulterior cele trei bazine exterioare, alimentate cu apă termominerală şi Baia de nămol (pentru împachetări cu nămol) cu patru bazine/piscine exterioare pentru baie cu apă termominerală după împachetarea cu nămol.
La forajul F1 lM Motru a fost amenajată o buvetă pentru cură internă cu apă minerală
sulfuroasă, care completa procedurile de tratament.
Complexul balnear şi implicit Baza de tratament este în proprietatea SC TBRCM SA. Construcţia a fost reabilitată de mai multe ori pentru sporirea gradului de confort la cazare şi modernizarea Bazei de tratament.
VII. Populația
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bala se ridică la 3.289 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.963 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,08%), cu o minoritate de romi (1,89%), iar pentru 8,97% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,33%), iar pentru 9,15% nu se cunoaște apartenența confesională.
VIII. Rețeaua rutieră
Reţeaua rutieră a staţiunii este reprezentată de drumul judeţean de acces, DJ 671 A, care se continuă cu DC 44, drum de legătură spre satul component Cârşu. Reţeaua rutieră din zona staţiunii este modernizată (cu îmbrăcăminte asfaltică,reţea stradală , trotuare, parcări).